Suferiti de dureri de spate?

“Durerea era îngrozitoare. Aveam impresia că cineva a luat un chibrit şi mi-a dat foc spatelui! Tot ce îmi amintesc este că m-am aplecat sa-l iau pe nepoţelul meu de lîngă nişte cioburi de sticlă şi dintr-o dată am avut senzaţia că mi s-a aprins spatele. Am rămas în acea poziţie zile întregi, nereuşind să mă îndrept. Pînă atunci nu am mai simţit o durere de genul acesta”, relatează Karen, o femeie în vîrstă de 32 de ani, mamă a 2 copii.” 

În Statele Unite, numai durerea de cap afectează mai multe persoane decît durerea de spate. Ea este principalul cauză de invaliditate prelungită la persoanele sub 45 de ani. Cei care suferă din cauza ei cheltuiesc anual aproximativ 24 de miliarde de dolari pentru a găsi un remediu – de 4 ori mai mult decît s-a cheltuit în 1991 pentru a trata SIDA.
Potrivit dr. Alf L. Nachemson, un cercetător în domeniul afecţiunilor spatelui, în ultimii zece ani, două miliarde de pacienţi din lumea întreagă au acuzat dureri lombare. “Într-un moment al vieţii noastre active, 80% dintre noi vor simţi într-o oarecare măsură dureri de spate”, spune el.

Un cerc vicios
Durerea de spate nu cruţă pe nimeni. Atît muncitorii, cît şi funcţionarii sunt predispuşi la ea. Bărbaţi şi femei, tineri şi vîrstnici pot fi printre victimele acestei dureri. Cînd durerea revine şi persistă, ea poate avea efecte asupra muncii, a venitului, a familiei şi a propriului rol în familie, producînd multă suferinţă chiar şi pe plan afectiv. În ce mod?
Potrivit cărţii The Fight Against Pain, se creează un cerc vicios: durerea fizică generează anxietate şi depresie, care, la rîndul lor, pot face ca durerea să devină mult mai intensă şi mai
persistentă. De exemplu, unei persoane tinere care are copii sau care trebuie să-şi întreţină familia, invaliditatea datorată afecţiunilor spatelui poate genera tensiuni la locul de muncă, în familie şi între prieteni.
„Pentru mine, cea mai dificilă problemă este lipsa de înţelegere şi de empatie din partea familiei şi a prietenilor. Oamenii tind să minimalizeze durerea, neînţelegînd cît de mult suferi tu în realitate”, spunea Pat, o secretară în vîrstă de 35 de ani, care începînd din 1986 a avut o lungă serie de crize de durere de spate. „Întrucît nu ştii momentul sau locul în care se va declanşa următoarea criză, ai tendinţa de a nu-ţi face prea multe planuri. Ai putea trece drept o persoană cam nesociabilă, care nu acceptă invitaţii, nu ia în braţe un nou-născut, nu zîmbeşte – toate din cauza că te doare spatele. Dacă îi permiţi, durerea îţi poate dirija viaţa.”

De ce ne doare spatele?
Este inevitabilă durerea de spate? Ce se poate face pentru o alina sau pentru a o preveni? Cînd este cazul să consultaţi un medic? Deşi o durere de spate persistentă poate fi un simptom al multor dereglări interne, vom lua în considerare două cauze ale durerii de spate – hernia de disc şi spasmele musculare.
Hernia de disc este o cauză majoră a afecţiunilor spatelui la adulţii tineri şi la cei de vîrstă mijlocie. Cînd o persoană trece de vîrsta de 20 de ani, nucleul pulpos al discului intervertebral începe să-şi piardă din elasticitatea şi devine mai sec, făcînd ca dimensiunile discului să se reducă. De obicei însă, aceasta nu produce durere. Totuşi unii simt o durere intensă atunci cînd o parte a nucelului pulpos herniază, adică iese printre fibrele inelului marginal al ţesutului fibros.
Revista Fortune face următorul comentariu în legătură cu discurile intervertebrale: „Odată atins un anumit nivel de degenerare, cel mai mic efort – ceva atît de banal cum ar fi un strănut sau faptul de a te apleca pentru a deplasa un aparat stereo – poate fi ultima picătură care umple paharul”.
Discurile intervertebrale joacă un rol de amortizoare între primele 24 de vertebre, care constituie elementele osoase ale coloanei vertebrale. Aceste vertebre sunt aşezate una peste alta şi formează un tunel vertical, canalul vertebral, prin care circulă măduva spinală. Între două vertebre succesive există o gaură de conjugare prin care un fascicul de nervi, numit rădăcină nervoasă, părăseşte canalul, cîte un fascicul pe fiecare parte. Un disc intervertebral poate hernia, ieşind din cavitatea sa normală, şi astfel să apese un anumit nerv. Această comprimare poate bloca semnalele nervoase care transmit senzaţii spre şi din spre alte părţi ale corpului.
De exemplu, o dereglare foarte dureroasă, cunoscută sub numele de sciatică, se poate produce dacă se comprimă rădăcinile nervului sciatic. Acest nerv este format din mai multe rădăcini care ies din zona inferioară a coloanei vertebrale. Există doi nervi sciatici, cîte unul de fiecare parte, care coboară de-a lungul părţii dorsale a coapselor pînă la genunchi, de unde se ramifică în alţi nervi. Cei care suferă de sciatică simt dureri mai întîi în zona lombară, după care durerea se extinde în şold şi fese şi coboară de-a lungul părţilor dorsale a coapsei, ajungînd uneori pînă la gambă şi talpă. Ca urmare, piciorul unei persoane poate atîrna, ea fiind obligată sa-l tîrîie din cauza paralizării muşchilor anteriori ai gambei. Cei care suferă de sciatică pot simţi şi furnicături, amorţire şi slăbiciune muşchiulară în gamba afectată.
Dacă discul intervertebral apasă rădăcina unui nerv din cauda equina – un fascicul nervos localizat exact sub talie care inversează vezica urinară şi intestinele -, o persoană poate avea probleme la urinare şi defecare. Persoanele care au unul dintre aceste simptome trebuie să consulte imediat un medic, întrucît acestea pot indica grave probleme neurologice.
Prin contractare şi relaxare, muşchii spatelui, împreună cu ligamentele, au rol de susţinere, împiedicînd prăbuşirea coloanei vertebrale şi permiţăndu-i să se îndoaie şi să se răsucească. Cînd se încordează însă, un muşchi nesănătos poate suferi un spasm, întinzîndu-se atăt de mult încît devine o masă rigidă. Spasmele musculare ale spatelui, care sunt imprevizibile şi care imboliziează pentru un timp persoana, pot fi agonizante. Un bărbat care a trecut prin aşa ceva descrie durerea drept „o serie de cutremure de pămînt în spatele tău”.
Medicii sunt deacord cu privire la faptul că spasmele musculare au loc pentru a împiedica înrăutăţirea stării muşchilor deja slăbiţi. Într-o carte de specialitate se afirmă: „Imobilizîndu-vă spatele, spasmul vă obligă să faceţi cel mai înţelept lucru: să vă întindeţi jos. Această poziţie nu numai că reduce la minimum efortul la care este supus spatele, dar îi permite totodată ţesutului inflamat să se refacă singur”. – The Fit Back (Spatele Sănătos), editată de Time-Life.
Pentru a evita încordarea spatelui, cre generează deseori spasme, muşchii spatelui, ai abdomenului şi a coapselor trebuie să rămînă tari şi încordaţi. Dacă muşchii abdominali sunt moi, de exemplu, se poate provoca încordarea spatelui, întrucît ei nu oferă un sprijin adecvat şi nu sunt astfel în măsură să reziste tracţiunii pe care greutatea corpului o exercită asupra coloanei vertebrale. Dacă muşchii abdominali sunt în stare bună, ei crează o „centură musculară” care împiedică partea inferioară a corpului să se încovoaie înainte. Încovoierea excesivă a părţii inferioare a spatelui, cunoscută sub numele de lordoză, împinge vertebrele lombare în afara curburii normale.

Ce puteţi face pentru a atenua durerea
Poziţia incorectă a corpului, obezitatea, muşchii slăbiţi sunt patru factori care predispun la lombalgie. Mişcările şi activităţile obişnuite – şederea, statul în picioare sau ridicarea unei greutăţi – sunt la fel de periculoase dacă se fac greşit.
Între poziţia corectă a corpului şi faptul de a avea muşchii abdominali şi dorsali tari există o legătură strînsă. Poziţia corectă le permite muşchilor să funcţioneze cum trebuie, în timp ce um bun tonus muscular este vital pentru o poziţie corectă. Această poziţie pretinde respectarea curburii normale în formp de S a coloanei vertebrale şi nu ca spatele să fie drept ca un I.
Corectînd poziţia incorectă, durerea de origine posturală se poate elimina, afirmă o carte de specialitate, care adaugă: „Cu trecerea timpului însă, dacă nu se corectează, obiceiul de a sta într-o poziţie incorectă determină modificarea structurii articulaţiilor, care se uzează în mod excesiv şi, ca urmare, îmbătrînesc prematur”. – Robin McKenzie, Treat Your Own Back.
Totodată excesul în greutate, îndeosebi în regiunea abdominală, poate încovoia spatele deoarece crează o tracţiune gravitaţională asupra muşchilor care susţin spatele. Un program regular de exerciţii fizice este foarte important pentru a avea un spate sănătos. Chiar dacă nu mai simţiţi durerea, exerciţiile sunt esenţiale, întrucît durerea de spate care a trecut tinde să reapară pe neaşteptate. Înainte de a începe un astfel de program se recomandă un examen medical complet. Un medic îi poate sugera pacientului exerciţiile adecvate problemelor sale cu spatele sau îl poate îndruma spre un fizioterapist.
Mulţi cercetători recunosc faptul că şi stresul poate provoca dureri de spate. La unele persoane, stresul poate genera spasme deoarece, nefiind eliberată, tensiunea întinde muşchii, provocînd dureri de spate. Înfruntarea directă sau eliminarea sursei de stres poate reduce riscul de a avea dureri de spate.
Cei care petrec multe ore şezînd pe scaun la locul de muncă sau în timp ce călătoresc pe distanţe lungi îşi pot solicita spatele. Potrivit unui studiu efectuat în Suedia, partea inferioară a spatelui este supusă la o presiune foarte mare cînd se stă în poziţia aşezat. Din nefericire, acest risc este mărit prin folosirea unor scaune de birou care nu sprijină suficient spatele. La intervale regulate poate fi util să vă ridicaţi şi să umblaţi cîteva minute.
Cînd se ridică obiecte grele sau chiar obiecte uşoare, evitaţi folosirea muşchilor dorsali: este mai bine să îndoiţi genunchii, astfel încît greutatea să nu fie concentrată numai asupra muşchilor dorsali.
Şi cei ce lucrează în poziţii incomode sunt predispuşi la probleme cu spatele. Cei care lucrează pe bandă, infirmierele, electricienii, gospodinele şi agricultorii sunt cu toţii obligaţi să lucreze perioade lungi de timp stînd aplecaţi în faţă. Pentru a reduce la minimum riscul vătămării spatelui, fizioterapiştii recomandă repausul efectuat cu regularitate sau schimbarea poziţiei. Celor care stau mult timp în picioare li se recomandă să folosească un scăunel pentru picioare sau altceva pentru a-şi ridica în mod lejer un picior, astfel încît partea lombară a spatelui să se îndrepte.

În căutarea unui tratament
În cazul majorităţii celor care suferă de dureri de spate de origine musculară, doctorii recomandă tratamente conservative – repausul la pat, căldură, masaje, exerciţii şi, mai întîi, analgezice antiflamatorii. Cu privire la aceasta din urmă, dr. Mark Brown de la Institutul de Medicină al Universităţii din Miami dă un avertisment. El menţionează că în Statele Unite folosirea prelungită a medicamentelor este una dintre principalele cauze ale durerii de spate, care este un efect colateral al acestora. Nu trebuie să se dezvolte o toleranţă pentru un medicament, întrucît acest fapt ar putea duce la mărirea dozei, cauzînd foarte probabil dependenţă.
Fizioterapia şi chiropractica se pot dovedi şi ele utile şi reconfortante pentru unii. Potrivit revistei HealthFacts, aproximativ două treimi din toate consultaţiile medicale efectuate în Statele Unite pentru dureri de spate constau în şedinţe de chiropractică. În cazul herniei de disc, pentru a rezolva problema sau pentru a reduce durerea poate fi necesară o intervenţie chirurgicală. Mai frecvent însă, medicii vor recomanda mai întîi tratamentul conservativ pentru marea majoritate a celor care suferă de dureri de spate.
Pentru milioane de persoane, o durere constantă, dar suportabilă, face parte din viaţă. Mulţi se resemnează cu durerea, dar se străduiesc sa nu-i permită să se interfereze cu acţiunile lor zilnice.
Ei sunt conştienţi de factorii care cauzează dureri de spate şi iau măsuri pentru a-i preveni sau combate. Fac exerciţii zilnice cu regularitate, îşi menţin greutatea corespunzătoare, îşi corectează poziţia corpului şi reduc stresul din viaţa lor. În pofida crizelor recuerente de durere datorate herniei discale şi spasmelor musculare, Karen, menţionată la început, îşi păstrează buna dispoziţie şi un program încărcat, petrecînd mult timp în activitatea ei de Martoră a lui Iehova, care constă în predicare şi instruire. Asemenea lui Karen, multe persoane care suferă de durei de spate îşi păstrează optimismul şi depun eforturi pentru a-şi ţine sub control acest neajuns.

Cîteva sugestii pentru prevenirea durerilor de spate
• Nu faceţi mişcări rapide sau bruşte cînd ridicaţi ceva. În loc să vă îndoiţi de la mijloc, îndoiţi genunchii.
• Solicitaţi ajutor cînd ridicaţi obiecte grele.
• Cînd duceţi mai multe bagaje, echilibraţi greutatea în ambele mîini. Dacă duceţi un singur bagaj greu, duceţi-l cu ambele braţe în faţă, aproape de corp. Dacă îl duceţi într-o parte, alternaţi părţile.
• Cînd călătoriţi, folosiţi un cărucior de bagaje pliabil şi/sau bagaje mai uşoare prevăzute cu umăr.
• Cînd scoateţi bagajele din portbagajul maşinii, apropiaţi-le de corp înainte de a le ridica.
• Cînd aspiraţi, folosiţi un aspirator cu tub lung. În loc să vă îndoiţi de la mijloc, cînd aspiraţi pe sub mobilă, aşezaţivă pe un genunchi, folosind o genunchieră. Dacă trebuie să vă aplecaţi de la mijloc, sprijiniţi-vă cu o mîna de ceva, cînd este posibil.
• Dacă faceţi o muncă de birou, alternaţi poziţia de şedere la birou, alternaţi poziţia de şedere la birou cu perioade în care staţi în picioare lîngă o masă de lucru care să vă ajungă pînă la nivelul taliei.
• Cînd lucraţi în grădină, aşezaţi-vă în genunchi ţi împărţiţi-vă munca pe bucaţi. Cînd staţi în picioare nu vă îndoiţi de la mijloc.
• Faceţi cu regularitate gimnastică pentru spate, chiar şi numai 10 sau 15 minute pe zi. Dacă sunteţi în vîrstă, faceţi exerciţii mai simple.
• Cînd faceţi patul, pentru a ajunge la cealaltă parte a patului, sprijiniţi un genunchi pe pat şi susţineţi-vă cu un braţ. Cînd întindeţi cearşafurile sau le băgaţi marginile înăuntru, îngenunchiaţi pe podea de feicare parte a patului.
• Cînd conduceţi pe distanţe lungi, faceţi pauze pentru a vă odihni. Dacă spătarul scaunului de la maşină nu este confortabil, puneţi o pernă în spaţiul unde spătarul nu corespunde curburii spatelui.
• Nu alergaţi pe suprafeţe dure. Purtaţi încălţăminte adecvată pentru sport.
• Folosiţi o pernă sau alt sprijin pentru spate atunci cînd şedeţi într-un fotoliu sau pe o canapea moale. Ridicaţi-vă încet, sprijinindu-vă pe gambe.
• Dacă la locul de muncă şedeţi ore întregi, procuraţi-vă un scaun cu spătar corespunzător. Ridicaţi-vă din cînd în cînd şi faceţi cîţiva paşi.
• Nu staţi aplecaţi mult timp peste sertarele de la cartotecă, ci aşezaţi-vă cînd lucraţi, dacă e posibil.
• Dacă trebuie să purtaţi pantofi cu toc înalt tot timpul zilei, luaţi cu voi o pereche mai comodă şi folosiţi-o cînd este posibil.

Articolul a fost copiat din revista “Treziţi-vă!” din 8 august 1994, pag. 23-27

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *